În pădurea deasă, verde,
O căsuță se-ntrevede.
Mama Capră locuiește,
Și trei iezișori ea crește.
Sunt micuți și jucăuși,
Dar pândesc de după uși,
Căci un lup flămând și rău
Dă târcoale tot mereu.
Trei iezi cucuieți!
Mamei ușa descuieți!
Dar de lup să n-ascultați!
Ușa bine o-ncuiați!
Când mămica nu-i acasă,
Nu lăsați pe nime-n casă!
Mama pleacă după hrană
Și le spune fără teamă:
Doar atunci când auziți!
Glasul mamei, voi să știți!
„Că mama v-aduce vouă,
Drob de sare și-alte ouă
De e lup, să nu deschideți!
Fiți atenți ca să vă prindeți!
Lupul rău, cu coada sură,
Stă la pândă-n bătătură.
El ascultă la fereastră
Și vrea în căsuța noastră.
„Cioc, cioc, cioc!” la ușă bate,
Vrea să intre pe-nserate,
Dar are vocea prea groasă,
Nu-l primim la noi în casă!
Lupul vine la fereastră,
„Vreau în casa dumneavoastră!”
Limba și-ascuțit un pic,
„Sunt mămica!” a mințit.
Iedul cel mic și-a dat seama,
Că aceea nu e mama!
„Pleacă, lupule, de aici,
Că noi suntem iezi voinici!”
Mama capră-a revenit,
Lupul cel rău a fugit,
Și acum, noi știm prea bine
Nu deschidem la oricine!
Ascultați de mama voastră
Când sunteți singuri acasă,
Ușa bine o-ncuiați!
De străini vă apărați!